Homosexualitatea nu este o boala!!!

Mi-am amintit pana la urma ce voiam sa scriu pe blog. Acum ceva timp eram la masa cu o colega si o prietena de a ei. La un moment dat s-a vorbit despre homosexualitate si prietena colegei mele a statuat cu tarie si siguranta: Homosexualitatea este o boala!

De unde stia ea ca este o boala? Ce parte a pregatirii ei ii spunea acest lucru si ii dadea dreptul sa o statueze... m-am edificat imediat: teologia! era studenta la teologie si deci, avea drepturi indiscutabile de a perora ceea ce auzise pe la cursurile de indobitocire, scuze indoctrinare, scuze educatie religioasa. "Eu sunt studenta la teologie si am parerile mele... nu mi le poti schimba! eu am un anumit fel de educatie!".

Exaact, un anumit fel de educatie, educatia intolerantei. O intoleranta cu traditie deja milenara... pentru ca de sute de ani Doamne Doamne ne spune prin intermediul unor distinse fete bisericesti, cine e sanatos si cine bolnav, cine e bun si cine nebun. Nu avem nici o dovada reala a faptului ca Doamne Doamne zice... doar marturia prea fericitilor. Ei... si cativa prea fericiti care s-au ars pe la spate care infirma o serie de teoreme legate de iad si pedepse vesnice... si asta pentru ca ei beneficiaza de tratamente preferentiale.

Dupa ce m-am certat eu cu biserica in gand timp de o saptamana aflu de curand ca si o prietena de a mea gandeste la fel. De aceasta data este vorba despre un psiholog. "Homosexualii sunt niste persoane cu probleme grave de sanatate mintala" mi se spune.

Nu am de gand sa incerc sa schimb prejudecati si teorii medicale, psihologice si religioase. Poate homosexualii chiar sunt persoane cu probleme... dar sunt problemele lor! De ce naiba nu ii pot lasa heterosexualii in pace. Ce au cu ei. Sa zicem ca sunt bolnavi, poate ca sunt... ce, heterosexualii sunt cu totii sanatosi??? Cu siguranta alte tipuri de dezaxare prezinta un heterosexual fata de un homosexual, dar nu e om sa nu aiba cel putin un pitic pe creier iar cei care chiar nu au sunt ataat de plictisitori!

Pot intelege (desi nu o impartasesc) repulsia oamenilor si mai ales a barbatilor fata de actul sexual homosexual, ceea ce nu inteleg de ce trebuie ea exprimata atat de virulent, atat de vehement si atat de intolerant. Pana la urma nici mie nu imi plac manelistii, fitzosii, copii de bani gata alintati, gospodinele casnice, tziganii romanizati si taranii din preajma Bucurestiului transformati in cetateni de catre Ceausescu... si nu militez impotriva lor. Sa traiasca si ei. Si pe buna dreptate un manelist deranjeaza de zeci de ori mai mult decat un homosexual.

Si pana la urma ce ne deranjeaza atat de tare la ei? Ca sunt de cele mai multe ori persoane inteligente care urca pe scara sociala foarte lejer? Ca sunt dotati cu abilitati si talente peste medie? Ca sunt peste tot, in toate culturile, rasele si civilizatiile?? Ca au lumea lor, valorile lor si universul lor in care noi astia "normalii" penetram cu greu? Ca ne dau peste nas noua si "normalitatii noastre" ca asa bolnavi ei exista de cand e lumea si pamantul iar Grecia si Roma antice sunt doar o mica dovada?... o boala ce se perpetueaza de milenii.

Eu nu consider homosexualitatea o boala. O deviatie poate. Dar atat. Homosexualii pot fi la fel ca si heterosexualii: buni sau rai, frumosi sau urati, destepti sau prosti, culti sau inculti, oameni de succes sau ratati. Nu putem emite generalitati despre ei. Nu putem statua ca sunt bolnavi, pentru ca nu ii cunoastem si nu le stim motivatiile. Nu putem sa ii excludem din societate numai pentru ca sunt diferiti si nu ii intelegem. Si dincolo de mesajul agresiv vizavi de doctrina crestina pe care o detest in mare masura... fac apel la ceva mai multa toleranta.

Mi-am facut blog de plictiseala!

Ce face omu cand se plictiseste? Isi face blog... unul provizoriu pana la reinstaurarea celui vechi evident. Sau poate cine stie. Oricum cel vechi era cam prea personal.

Atunci cand m-am hotarat sa imi fac acest blog ma gandeam sa scriu despre ceva... dar a trecut atata vreme de atunci incat am si uitat despre ce vroiam sa scriu. Am tot editat si am tot editat chestii, am facut chiar si un sondaj si astept raspunsurile fetelor pentru ca sunt extrem de curioasa in legatura cu adevarul despre orgasmul la feminin.

Ei.. cu certitudine am sa imi amintesc eu ceea ce doream sa comunic prin intermediul unui blog, cred ca era vorba despre internet si despre forta acestuia de a coaliza oamenii si despre posibilitatile nelimitate de comunicare... sau poate nu. Ma mai gandesc.

E posibil sa fi fost despre blogul lui Catalin (Benny) care imi place si care ma face sa am chef sa am propriul blog... habar nu am!